miercuri, 11 aprilie 2012
vineri, 6 aprilie 2012
miercuri, 4 aprilie 2012
marți, 3 aprilie 2012
SECOLUL CHINEZESC
Marele "tigru asiatic" a dormit și acum, după aproape 500 de ani, s-a trezit și își începe dominația- este o singură frază care înglobează tot adevarul ce poate fi spus despre China și despre ce reprezintă ca putere economică mondială.
Făcând o retrospectivă, ascensiunea Chinei, amintește foarte bine de ascensiunea Statelor Unite ale Americii de acum un secol: aspirații înalte, abundență fără precedent a resurselor, mijloace financiare și tehnologice importante, pragmatism, răbdare și un bun simț al afacerilor.
Și totuși care a fost diferența între startul luat de China și celelate state Est-Europene și Uniunea Sovietică, că tot comunism se numește? În cazul Chinei, politica economică a fost una graduală și parțială în contrast cu ”terapia-șoc” aplicată în celelalte state. Adoptând un sistem capitalist, dar în același timp nepermiterea liberalizării politice, liderii comuniști au oferit un alt model social care poate stimula progresul economic.
Spre deosebire de Japonia, care a devenit un alt pion important pe tabla de șah a puterii, folosind exclusiv economia, China folosește atât un accentuat naționalism (care asigură o stabilitate internă) cât și o puternică dezvoltare a sistemului militar.
În general chestiunile care privesc economia, ideologia, istoria și puterea militară, domină majoritatea dezbaterilor despre China. O comparație între America de azi și China de mâine, pleacă tocmai de la diferența între cum văd americanii și chinezii lumea de dincolo de propriile granițe. Putem spune că America este o țară de imigranți, dar și o țară cu oameni care nu emigrează niciodată, America te face american, dacă nu ești și asta este o caracteristică a lor, o caracteristică transformatoare :cei care stabilesc regulile. Chinezii pe de altă parte nu caută să schimbe lumea, ci să se adapteze la ea, cu cât americanii vor mai multă ”strălucire”, cu atât chinezii caută să rămână mai invizibili.
De-a lungul ultimelor trei decenii, China a cunoscut o creştere economică continuă şi constantă, cu o rată medie a creşterii anuale ce a atins aproximativ zece procente. În 2007, China a cunoscut o creştere economică de 11,4 procente, cea mai mare din secolul XXI, comparată cu o medie anuală de 9,8%, care a predominat în ultimii 30 de ani. Dar China reprezintă al doilea mare consumator de petrol din lume, industrializarea accentuată, creșterea numărului de automobile, creează perspectiva că va deveni prima țară importatoare de țiței neprelucrat din lume, ceea ce neliniștește țările occidentale, deoarece conform calculelor actuale, nu va exista petrol suficient pentru a acoperi nevoile acestui colos. China este de aseamenea și principalul importator mondial de oțel, nichel și aluminiu. În căutarea de resurse, China amenință să destabilizeze piața energetică globală, să provoace scumpirea petrolului și gazelor și prin asta compromiterea accesului altor importatori. De menționat este faptul că puțini sunt cei care pot concura cu China în materie de importuri și investiții străine, mă refer aici la țările emergente.
În condițiile actuale, nu se mai pune problema dacă China va deveni prima putere a lumii, ci când și pentru câtă vreme. Nu poți să crești la infinit, nu pe un Pământ rotund cu resurse limitate. Există două direcții pe care China le poate adopta, continuă în ritmul ăsta și atunci puterea nu va mai fi în mâna ei, ci în mâna deținătorului de resurse care probabil va culmina cu un Al Treilea Război Mondial, fie se reinventează mereu, investind masiv în ”energie verde”, în ”orez artificial” și tot ce mai are nevoie pentru a fi independentă din punct de vedere al resurselor.
De asemenea nu trebuie neglijate și problemele sociale care reprezintă o bombă cu ceas de impact devastator. China și-a construit o elită, mai ales financiară, dar încă nu are o clasă de mijloc, fructele dezvoltării nu au ajuns la toată lumea, nu va putea cuceri lumea cu milioane de femei peste mașina de cusut și câștigând câțiva dolari pe lună, pirateria, corupția, problemele de mediu toate acestea pot mânca tigrul din interior și-i pot stopa expansiunea. Produsele ieftine, mâna de lucru ieftină, nu vor mai face diferența atunci când oamenii nu vor mai avea ce mânca.
Perspectivele pe termen lung ale Chinei sunt destul de îndoielnice dar totuși integrarea ei în ecuația ordinii mondiale va fi una din cele mai importante provocări.
Toate astea sunt probleme actuale, care ne privesc în mod direct, dar pe care nu le putem modifica doar prin simpla conștientizare a lor, astfel am să închei într-un spirit de glumă, așa cum îi stă bine românului ”optimiștii învață sa vorbească chinezește, pesimiștii învață să folosească un Kalashnikov”.
Bibliografie
1. Chirovici, E, O, Puterea, Ed. Rao, București, 2009
2. Chirovici, E, O, Noua Economie, Ed. Rao, București, 2008
3. Pedrero, Miguel, Strategii și minciuni în politica mondială, Ed. Litera Internațional, București 2008
4. Soros, George, Noua Paradigmă a piețelor financiare, Ed. Litera Internațional, București, 2008
Site-uri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)